Descriere
„În fundalul țesăturii destinelor personajelor se profilează cozile interminabile și truda zilnică, istovitoare pentru procurarea celor necesare pentru hrană, unt, lapte, mai rar carne, din care „mâncam doar o dată pe săptămână”, transmisiunile Radioului Europa Liberă, ascultate mai cu fereală sau mai pe față, ochiul hain și mereu treaz al Securității, omniprezent în orașul de frontieră în care oamenii visau, ca mai peste tot în România, să fugă „dincolo” și să fie liberi.
Am întrebat‑o pe Rodica Gürtler dacă, de‑a lungul timpului, a ținut vreun jurnal sau și‑a făcut notițe despre lucruri mărunte, cotidiene, cu intenția de a le transforma mai târziu în poveste și carte, lucruri care, altminteri, lunecă în afara memoriei, mi‑a spus că nu, totul e reprodus din amintiri.
Cartea este structurată în cinci capitole, Anii mici, Anii cuminți în bucătăria mamei, Anii pârguielii, Anii mari, Flora și One Way Ticket, cu un apendice cu rețetele culinare ale mamei, recompuse din povestiri. Primele două sunt dedicate copilăriei și preadolescenței, având ca punct de sprijin al universului casa din Bulevardul Nikos Beloianis numărul 6 și pe chiriașii ei, mai multe familii ce împărțeau spații „la comun” ca baia, cămara, antreul și bucătăria, mama autoarei, o unguroaică destoinică și pricepută în toate, tatăl, un moldovean bonom și boem, Omama și Otata, bunicii materni ce locuiau într‑un loc miraculos numit D’Intre vii, vecinii, neamurile, tovarășii de joacă din curtea largă, fetele’n casă, sărbătorile cu bucuriile și bucatele lor și „cel puțin cinci feluri de prăjituri”, pomul de iarnă împodobit cu saloane, „bomboane lunguiețe din zahăr, învelite în hârtie albă franjurată, apoi în staniol cu franjurii la vedere”.
Celelalte trei capitole ar putea sta toate sub semnul „pârguirii” emoționale, trupești, sufletești, cu primele iubiri, cu primele dezamăgiri, cu anii de liceu, cu prietenele Lavinia, Lili, Carmen, Simona, cu locurile în care se adunau, Flora de pe malul apei, care era „buricul” în jurul căruia gravitau toți și toate, cu generația Flower Power timișoreană trăită pe muzica formațiilor Sfinții apoi Phoenix, Post Scriptum, Classic, cu pelerinajele anuale la Festivalul de Jazz de la Sibiu, cu întâlniri și întovărășiri cu oameni deveniți figuri iconice în spațiul muzical al anilor ’70 ca Mircea Baniciu, Kamo (Bela Kamocsa, primul soț al autoarei), Eugen (Pötyi) Gondi, Liviu Butoi, Paul Weiner, Puba Hromatka, Bebe Jivănescu și mulți alții, pe care cititorii acestor rânduri îi vor descoperi lecturând cartea“, spune Monica Nistorescu în prefața acestui volum.
